Evanghelia după Gigel: Cum a descoperit PNL focul, după ce a stat patru ani la căldură
Într-un peisaj politic deja incendiar, deputatul PNL Gigel Știrbu a decis să toarne gaz peste foc printr-o postare pe rețelele sociale care se vrea a fi un manifest pentru „salvarea democrației”, dar care miroase puternic a disperare electorală. Atacul său frontal la adresa conducerii PSD, pe care îi numește „groparii” propriului partid, ridică o întrebare legitimă: unde era această exigență morală a PNL în toți anii de coabitare liniștită în marea coaliție?
O amnezie politică convenabilă
Domnul Știrbu îi nominalizează pe Olguța Vasilescu, Claudiu Manda și Sorin Grindeanu ca fiind „nucleul care a confiscat PSD”. Este fascinant cum, peste noapte, aceiași lideri cu care PNL a împărțit ministere, bugete și strategii de guvernare au devenit, brusc, personajele negative dintr-un film despre trădarea valorilor pro-europene.
Să critici PSD pentru „alianța toxică” cu AUR în contextul moțiunii de cenzură este un exercițiu de retorică ușoară. Însă, să pretinzi că PNL este „victima” inocentă a acestui joc politic înseamnă să ignori realitatea: actuala criză nu este doar despre „orgoliile” social-democraților, ci și despre incapacitatea liberalilor de a menține o majoritate funcțională sub bagheta lui Ilie Bolojan.
Hashtag-urile panicii: Între populism și realitate
Finalul postării deputatului Știrbu este o colecție de „sperietori” clasice: #Româniainpericol, #Necheamainstradă, #FMIbatelausă.
Folosirea spectrului FMI este o armă veche a politicii dâmbovițene, menită să inducă teamă în electorat. Este aproape ironic ca un reprezentant al partidului aflat la guvernare să strige „foc” în timp ce deține pârghiile economice ale țării. Dacă FMI chiar „bate la ușă”, oare nu cumva este și rezultatul politicilor economice din ultimii ani, în care PNL nu a fost un simplu spectator?
„Dă foc acoperișului ca să apere casa”
Metafora folosită de Știrbu se întoarce împotriva propriei tabere. În viziunea sa, PSD dă foc stabilității, dar uită să menționeze că PNL pare să fi rămas în interiorul casei fără un stingător funcțional.
A acuza PSD că și-a pierdut „instinctul de conservare” este, probabil, singurul punct valid al postării, dar argumentația șchioapătă când vine de la un partid care a experimentat, la rândul său, toate combinațiile politice posibile în ultimul deceniu pentru a rămâne la putere.
Concluzie: Un divorț urât, cu martori
Postarea lui Gigel Știrbu nu este o analiză politică, ci o declarație de război după un divorț urât. În loc să ofere soluții pentru deblocarea crizei guvernamentale, PNL alege să dea lecții de management intern social-democraților.
Într-o Românie care chiar s-ar putea confrunta cu instabilitate economică, cetățenii nu au nevoie de hashtag-uri alarmiste și de „radiografii” făcute pe Facebook, ci de o clasă politică capabilă să dialogheze fără a recurge la etichete de tipul „gropari”.
Până la proba contrarie, acest atac pare doar o încercare de a muta reflectorul de pe problemele de guvernare ale PNL pe luptele interne din tabăra adversă. O strategie veche, care însă riscă să nu mai convingă pe nimeni în 2026.